J. Campbell quotes

joi, 10 decembrie 2009

Votul tau nu conteaza


Traim intr-o tara de circ politic. O forma grosiera de manipulare cum a practicat Realitatea TV si Antenele in incercarea de a-l balacari pe Basescu nu am crezut sa vad. Nu tu chestii subtile, aluzive ci criza isterica antibasesciana. Pe fata, prost realizata, izvorind parca din disperare. Ducem lipsa pana si de specialisti seriosi in manipulare mediatica. Am fi avut ocazia sa ne exersam, unii dintre noi mai paranoici in fata manipularii, forta de a rezista influentei acesteia. Nu am votat si imi pare rau sa va spun si voua ca votul dumneavostra a fost inutil. Sau, poate tocmai asta era lectia, ca si asa s-au prezentat prea multi la vot, sa ne vedem de treburile noastre marunte si sa ii lasam pe ei in pace cu treburile lor mari.


Circul trebuie sa continue! Urmeaza, evident, alte ,,dezvaluiri cutremuratoare"

joi, 22 octombrie 2009

RELIGULOUS

o alternativa comica la Dawkins


miercuri, 21 octombrie 2009

wingsuit surfing

"Life should NOT be a journey to the grave with the intention of arriving safely in an attractive and well preserved body, but rather one should aim to skid in sideways, chocolate in one hand, glass of Scotch in the other, your body thoroughly used up, totally worn out and screaming "WOO HOO! Man, what a ride!"

-inscriptie anonima dintr-o statie de metrou-

miercuri, 2 septembrie 2009

Plăcinte de noroi

Aceşti oameni supravieţuiesc mâncând placinte de lut.
Ce părere aveţi?




http://www.youtube.com/watch?v=ZbbM8OM9Dqw

marți, 26 mai 2009

Isteria si cyberspace-ul

Isteria si cyberspace-ul

Daca guru Slavoj spune adevarul, atunci sunt isteric. Hmmm, deci de asta nu mai sunt angoasat.
Interviu cu Slavoj Zizek

Hysteria and Cyberspace Zizek Hysteria and Cyberspace Zizek ilijapet

miercuri, 20 mai 2009

Iubirea aproapelui ca pedofilie

Sex crimes and the Vatican
A secret document which sets out a procedure for dealing with child sex abuse scandals within the Catholic Church is examined by Panorama. Crimen Sollicitationis was enforced for 20 years by Cardinal Joseph Ratzinger before he became the Pope. It instructs bishops on how to deal with allegations of child abuse against priests and has been seen by few outsiders. Critics say the document has been used to evade prosecution for sex crimes. It instructs them how to deal with priests who solicit sex from the confessional. It also deals with "any obscene external act ... with youths of either sex." It imposes an oath of secrecy on the child victim, the priest dealing with the allegation and any witnesses. Breaking that oath means excommunication from the Catholic Church. Reporting for Panorama, Colm O'Gorman finds seven priests with child abuse allegations made against them living in and around the Vatican City. One of the priests, Father Joseph Henn, has been indicted on 13 molestation charges brought by a grand jury in the United States. During filming for Sex Crimes and the Vatican, Colm finds Father Henn is fighting extradition orders from inside the headquarters of this religious order in the Vatican. The Vatican has not compelled him to return to America to face the charges against him. After filming, Father Henn lost his fight against extradition but fled the headquarters and is believed to be hiding in Italy while there is an international warrant for his arrest. Colm O'Gorman was raped by a Catholic priest in the diocese of Ferns in County Wexford in Ireland when he was 14 years old. Father Fortune was charged with 66 counts of sexual, indecent assault and another serious sexual offence relating to eight boys but he committed suicide on the eve of his trial. Colm started an investigation with the BBC in March 2002 which led to the resignation of Dr Brendan Comiskey, the bishop leading the Ferns Diocese. Colm then pushed for a government inquiry which led to the Ferns Report. It was published in October 2005 and found: "A culture of secrecy and fear of scandal that led bishops to place the interests of the Catholic Church ahead of the safety of children.
Ascunderea si protejarea unui criminal te face partas la crima.

marți, 19 mai 2009

Alan Watts: A Conversation with Myself

A 1971 television recording with Alan Watts walking in the mountains and talking about the limitations of technology and the problem of trying to keep track of an infinite universe with a single tracked mind.



enjoy!

marți, 12 mai 2009

the pervert's guide to cinema



restu' pe 'tube

Slavoj Zizek - Maybe we just need a different chicken

miercuri, 29 aprilie 2009

Popa şi şcoala


Popa şi şcoala
Seara trecută mă uitam la o emisiune în care Cristi Tabară stătea de vorbă cu o băbuţă. Întrebată câţi ani de şcoală a făcut, băbuţa îi răspunse că ,,a scăpat după doi ani”. Mamă! am exclat eu, da’ parcă baba asta a fost în armată, nu la şcoală.
Acum urmeată partea interesantă. Mama îmi spune că bunica -mama ei- a făcut doar două săptămâni de şcoală, după care a abandonat. De ce? am întrebat-o. Pe post de învăţător era angajat un popă care avea lucruri de predat mult mai importante –şi sublinierea îmi aparţine mie, nu mamei mele- decît abecedarul, şi anume povestea lui cu ,,sfânta treime” . Bunica mea nu reuşea să reţină că sfînta treime e alcătuită din tatăl, fiul şi sfîntul duh. Popa o întreba:
-Ştir Cristina, care sunt persoanele dumnezeirii ?”, iar fiindcă ea nu ştia, el îi lua degeţelele şi îî repeta ,,tatăl”! , şi îi apuca degetul mare, ,,fiul”!, şi îi apuca arătătorul, ,,şi sfântul duh”, apoi o lovea peste cele trei degete cu băţul. Toţi copii o păţeau la fel dacă nu ştiau ,,răspunsul corect”. După două săptâmâni de şcoală, bunica mea, o fetiţă de şapte ani atunci, cu degetele sângerânde şi unghiile rupte, a luat-o la fugă şi nu s-a mai întors la şcoală niciodată. Aşa a fost determinată de ,,educaţia” preotului. Şi ulterior a învăţat să scrie şi să socotească alăturii de copii ei, în timp ce aceştia îşi făceau temele.
Aşa că.. să nu mai aud poveşti cum că ne-am născut creştini.
Dacă aş prinde un astfel de popă în exerciţiu... aşa l-aş educa de mama focului, pe ‘zeii mă-sii, de nu i-ar ajunge toate degetele să mi-i înşire.

marți, 21 aprilie 2009

Evolutia pe intelesul copiilor ?

Un băiat isteţ de vreo 10 ani, să-i spunem Tilică, a scris într-o zi o compunere despre evoluţionism. Ajuns acasă, i-a povestit mamei sale ce a păţit la şcoală. Învăţătoarea îi spusese că lucrarea lui e greşită, pentru că Adam şi Eva au fost primii părinţi ai umanităţii. Mama lui Tilică i-a confirmat că doamna învăţătoare a avut dreptate, că într-adevăr, Adam şi Eva au fost primii oameni.
-Da, mamă, ştiu, oftă Tilică, dar aceasta a fost o lucrare ştiinţifică.
-O, oamenii ăştia de ştiinţă... astea nu sunt decît teorii! răspunse iritată mămica lui.
- Aşa e, ştiu că sunt teorii, dar au fost verificate, ... au găsit oasele! Replică Tilică cu nedumerire.

Tilică a fost ,,politicos” faţă de mama lui, dar este unul din cei a căror creieraş va funcţiona pe două planuri – religie în paralel cu ştiinţa, pe care va încerca să le împace. El va trăi cu acel conflict mental pe care profesorul de religie îl va numi îndoială, şi-l va interpreta fraudulos ca o formă de testare a credinţei.
Un scurt fragment din South Park

marți, 7 aprilie 2009

Lumea dupa Darwin

LUMEA DUPA DARWIN
Programul prelegerilor:
Locaţia:

Sala Club
Facultatea de Studii Europene
Str. Emm. de Martonne nr. 1.
Organizatori

Asist. dr. Ciprian BOGDAN
Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca
Facultatea de Studii Europene


Asist. drd. Christian SCHUSTER
Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca
Facultatea de Studii Europene


Livius Georg ILEA
Manager Institutul de Cercetari Europene
Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca
Facultatea de Studii Europene



* 07.04.2009
Darwin - adevăr şi mistificare
Conf. univ. dr. Ioan COROIU
(UBB, Facultatea de Biologie si Geologie)

* 14.04.2009
Darwinismul şi genetica modernă
Prof. univ. dr. Elena RAKOSY
(UBB, Facultatea de Biologie si Geologie)

* 28.04.2009
Galilei şi Darwin în perspectivă contemporană
Prof. univ. dr. Gheorghe STRATAN
(UBB, Facultatea de Studii europene)

* 05.05.2009
Richard Dawkins. De la gena egoistă la meme
Asist. univ. drd. Christian SCHUSTER
(UBB, Facultatea de Studii europene)

* 12.05.2009
Consecinţe filosofice şi politice ale darwinismului social
Conf. univ. dr. Ciprian MIHALI
(UBB, Facultatea de Istorie si Filosofie)

* 19.05.2009
Creaţie şi evoluţie - Perspective contemporane în contextul nord-american
Pastor drd. Otniel L. VEREŞ
(drd. UBB, Facultatea de Studii europene; colaborator in proiecte de cercetare la Universitatea Emanuel din Oradea)

* 26.05.2009
Ştiinţă vs. democraţie
Lect. univ. dr. Lucian BUTARU
(UBB, Facultatea de Studii europene)

* 02.06.2009
Nietzsche contra Darwin
Asist. univ. dr. Ciprian BOGDAN
(UBB, Facultatea de Studii europene)

vineri, 20 martie 2009

Crimele ignoranţei şi credinţelor magice






Albinismul este o boală genetică prezentă cam la unul din douăzeci de mii de oameni, ce se manifestă prin absenţa melaninei (sau prezenţa în cantităţi foarte mici), pigmentul ce dă culoare pielii. Pigmentarea pielii este o formă de adaptare în apărarea împotriva efectelor negative ale ultravioletelor din lumina soarelui. Efectul fotoprotector al acestei substanţe constă în transformarea ultravioletelor în caldură, evitând arsurile pielii şi distrugerea ADN-ului din piele, efecte nedorite ale luminii care altfel ar produce cancer. Oamenii care prezintă acest simptom sunt, prinurmare, foarte sensibili la lumină, şi se vor feri de expunerea la lumina puternică a soarelui, până chiar la a dezvolta o fotofobie. În ziua de azi, lipsa pigmentului din iris (al cărei culoare poate părea a fi roşie de la vasele de sânge) poate fi compensată prin purtarea unor ochelari de soare, aşa cum întreg corpul poate fi acoperit cu haine, iar capul cu o pălărie. Dacă s-a constatat că şi animalele prezintă această boală, ne putem gândi că poate ea este prezentă la specia umană dintotdeauna.
Este limpede că în trecutul speciei noastre indivizii care sufereau de această boală se fereau de lumină ca ,,dracu de tămâie”, adăpostindu-se prin peşteri de unde ieşeau doar noaptea, iar ceilalţi se fereau de aceştia la rândul lor ca de nişte fantome.

În legătură cu albinoşii s-au format mituri, credinţe şi superstiţii diverse, care mai persistă şi acum, deşi hipopigmentaţia acestora a fost explicată. De exemplu, despre cvasi legendarul înţelept Lao-Tse, de la care porneşte tradiţia taoistă, se spune că s-a născut batrân, adică cu părul alb. Putem presupune că dacă acesta a fost un personaj istoric real, probabil că a fost albinos. Se întâlnesc astfel de discriminări pozitive şi în mituri din America de sud, povestiri în care albinismul e explicat printr-o origine divină a tatălui, bolnavul devenind astfel un semizeu. De la mituri şi până la ideologiile rasiale pseudoştiinţifice, omul alb, de această dată la propriu a fost perceput ca fiind altfel. Dar când discriminarea trece de la ipostaza mai mult sau mai puţin vagă din cultura populară sau cinema unde personajul rău poate fi întruchipat ca albinos (vezi lista de filme de pe http://www.lunaeterna.net/popcult/film.htm) şi se ajunge la desfigurare şi crimă, ţi se poate părea ireală teroarea prin care poate trece un om, contemporan cu noi, doar pentru că este albinos.
Într-una din serile trecute am ascultat la RFI povestea unui astfel de om. Nu am apucat să aflu de unde era, dar am înţeles că era dintr-una din acele ţări africane unde albinoşii sunt vânaţi pentru organe şi membre. La început crezusem că e vorba de trafic de organe, ca să înţeleg apoi de fapt că este vorba de cu totul altceva. Despre pielea şi organele lor se crede că ar aduce noroc şi succes. Există indivizi care comercializează ţesuturi umane ca amulete sub forma unor bucăţi de păr, piele sau oase, sau poţiuni. Pe la noi superstiţia ordoxă măcar se rezumă la venerarea moaştelor parfumate ale unor morţi, schizofrenici de elită în timpul vieţii, (the so called Saints). Aici însă e vorba efectiv de amputarea membrelor unor oamenii vii cu singurul scop de a le transforma în amulete. Imagine that! Cât de fucked up poţi fi la cap să faci aşa ceva? Lucrurile astea se petrec în secolul XXI. Vracii tanzanieni îi îndeamnă pe bolnavii de SIDA să întreţină relaţii sexuale cu albinoşi pentru a se vindeca. De aici rezultă violuri. În Tanzania trăiesc aproximativ patru mii de albinoşi care trăiesc cu frica de a fi ciopârţiţi. În 2008 au fost omorâţi douăzeci de oameni din cauza acestor credinţe magice.
Această ilustrare sinistră a ignoranţei barbare ar trebui să le dea unora de gândit. Şi poate doamna ministru a educaţiei să înţeleagă de ce avem nevoie de formarea gândirii critice şi a unei perspective ştiinţifice despre lume. Copii care nu vor mai învăţa despre evoluţia speciilor, care habar nu mai au de genetică şi de explicaţiile raţionale ale diversităţii umane vor fi foarte uşor influenţabili de vracii societăţii noastre, de şarlatanii cu acte în regulă. Vraciu tanzanian e doar un văr mai îndepărtat al preotului şi al bioenergoterapeutului.

În România secolului XXI, meseria de astrolog e recunoscută de stat, mănăstirile sunt instituţii bugetare, se cheltuie bani munciţi pe idolatria maselor. Până când?

luni, 9 februarie 2009

lasă-mă să te las


Mi s-a atras atenţia, din nou şi a nu ştiu câtea oară, că retorica neoumanistă (ateistă) nu ar fi foarte diferită de discursul fundamentaliştilor religioşi. Din perspectiva ateilor soft, sau a religioşilor mai luminaţi, poziţia mea (a noastră, a celor care, în secolul XXI nu mai putem înghiţi teoriile pseudoştiinţifice, vărzăria zis spiritualistă, divinaţia sau semioza hermetică a teoriilor conspiraţiei dacă nu sataniste, atunci măcar extraterestre) a lua o poziţie în faţa obscurantismului înseamnă a fi intolerant.
What? Păi, fraţilor, când spui sau scrii o perlă la şcoală profesorul trebuie să te corecteze, dar în societate, libertatea delirului de interpretare trebuie acceptat cu seriozitate, că ,,nu te poţi băga cu picioarele în sufletul omului”? Adică copilul poate fi certat sau corectat pentru a fi îndreptat, însă dacă ai apucat cu chiu cu vai să termini o şcoală, fie ea doctorală, discursul tău devine mai demn de respect? What?
Whatever... . ,,Religia” mea nu îmi permite să iau foarte în serios lucrurile, aşa că mă opresc aici. Dar probabil, cum nu toţi ştiţi că m-am convertit recent aşa, de ochii lumii, o să vă spun că pot să iau lucrurile mult mai neserios decât li se pare unora, dar mi-am pierdut ideea ...
So watta fuck is a Dude? După cum aţi putut vedea sus, acolo la titlul blogului, Ph. Dude se vrea a fi eticheta unui mod neserios, non academic de a filosofa atunci când nu numai şed, dar mai şi cuget la una-alta, la un fragment dintr-o carte sau la poveştile dude-ului meu favorit, Alan Watts.

While Dudeism in its official form has been organized as a religion only recently, it has existed down through the ages in one form or another. Probably the earliest form of Dudeism was the original form of Chinese Taoism, before it went all weird with magic tricks and body fluids. The originator of Taoism, Lao Tzu, basically said "smoke 'em if you got 'em" and "mellow out, man" although he said this in ancient Chinese so something may have been lost in the translation.

Down through the ages, this "rebel shrug" has fortified many successful creeds - Buddhism, Christianity, Sufism, John Lennonism and Fo'-Shizzle-my-Nizzlism. The idea is this: Life is short and complicated and nobody knows what to do about it. So don't do anything about it. Just take it easy, man. Stop worrying so much whether you'll make it into the finals. Kick back with some friends and some oat soda and whether you roll strikes or gutters, do your best to be true to yourself and others - that is to say, abide.
http://www.dudeism.com/index.html

luni, 19 ianuarie 2009

Fundamentele umanismului modern


Declaraţia de la Amsterdam

Valorile centrale ale filosofiei umaniste se reflectă în declaraţia oficială adoptată în iulie 2002 cu ocazia celui de-al 50-lea Congres al Uniunii Internaţionale a Eticii Umaniste.
Umanismul este derivat din lunga tradiţie a liberei cugetări care a inspirat pe mulţi dintre gânditorii şi artiştii lumii, şi a dat naştere ştiinţei înseşi.
Fundamentele umanismului modern:
• Umanismul este etic. Acesta afirmă valoarea, demnitatea şi autonomia individului, precum şi dreptul fiecărui individ la cel mai înalt nivel de libertate compatibil cu libertatea celuilalt. Umaniştii au datoria de a avea grijă de întreaga umanitate, inclusive de generaţiile viitoare. Umaniştii consideră că moralitatea este intrinsecă naturii umane, bazată pe înţelegerea şi grija faţă de ceilalţi, fără a include vreo sancţiune supranaturală.
• Umanismul este raţional. Acesta caută să folosească ştiinţa în mod creativ, nu destructiv. Umaniştii cred că soluţiile problemelor umane pot fi căutate prin gîndirea şi acţiunea umane mai degrabă decât în intervenţia divinului. Umanismul pledează în favoarea aplicării metodelor ştiinţifice şi cercetării libere în cautarea soluţiilor la problema bunăstării umane. Totuşi, umaniştii consideră că ştiinţa şi tehnologiile trebuie aplicate ţinând cont de valorile umane. Ştiinţa oferă mijloace, dar valorile umane trebuie să stabilească scopurile acţiunii.
• Umanismul promovează democraţia şi drepturile omului. Umanismul urmăreşte dezvoltarea potenţialului fiecărei persoane umane, susţinând că democraţia şi dezvoltarea umană sunt chestiuni de drept. Principiile democratice şi drepturile omului pot fi aplicate în relaţiile interumane şi nu pot fi restricţionate de nici un tip de guvernare.
• Umanismul insistă ca libertăţile personale să fie combinate cu responsabilităţi sociale.. Umanismul încearcă să construiască o societate bazată pe ideea persoanei libere şi responsabile social, recunoscând dependenţa noastă şi implicit o formă de responsabilitate şi faţă de lumea naturală. Umanismul este adogmatic, neimpunând nici o credinţă aderenţilor săi. Prin aceasta, este angajat într-o pedagogie liberă de îndoctrinare.
• Umanismul este un răspuns la nevoia larg răspândită a unei alternative la religiile dogmatice. Marile religii pretind că se bazează pe adevăruri revelate, valabile pentru totdeauna, şi caută să impună sau să convertească întreaga umanitate.Umanismul recunoaşte că forma evolutivă a cunoaşterii provine dintr-un proces de observare, evaluare dar şi de revizuire.
• Umanismul preţuieşte imaginaţia şi creativitatea artistică şi recunoaşte potenţialul formator al artei. Umanismul afirmă importanţa literaturii, muzicii, şi a artelor vizuale în dezvoltarea şi împlinirea personală.
• Umanismul este un mod de viaţă ce ţinteşte la împlinirea maximă prin cultivarea unei vieţi etice şi creative. Umanismul poate fi un mod de viaţă pentru oricine, oriunde.
Primul scop, de bază, a acestei declaraţii sumare este acela de a face cunoscut umanismul şi ceea ce înseamnă acesta pentru cei ce îşi asumă această identitate, iar în al doilea rând, de a îndemna pe cei ce împărtăşesc o astfel de viziune la asociere.

luni, 12 ianuarie 2009

un cadou deosebit




Î: Ce a primit de ziua lui un tip care practica zen?

R: Nimic.
Î: Ce i-a spus prietenului care nu i-a oferit nimic?
R: Ai fost foarte atent cu mine, mulţumesc.

sâmbătă, 10 ianuarie 2009

iepuri cu coarne


Omul, un răhăţel al Fiinţei.stop
stanţă post-pârţ-zen


Iluzia raţiunii acestuia pare (fără să a-pară) că este ideea de înţelegere, cu ale ei surate: coerenţă, plauzibilitate, lizibilitate,.. ştii tu cum stau lucrurile, nu-i aşa (?)!. Pre-fă-Te că, totuşi, m-ai înţelege. Idiot pre-făcut de cult-URA ideii. Înţelegerea, altceva decât percepţia, este o serie ghiduşie relativ ordonată de percepţii.
O percepţie de percepţii, o apercepţie de percepţii, o apercepţie de apercepţii.
Ce de CUVINTE.
O apercepţie de cuvinte, o conştiinţă de apercepţii.
O clipă de tăcere şi apoi o ne-înţelegere.
O neînţelegere de înţelegere.
O apercepţie de neînţelegere.
O conştiinţă de non-conştiinţă.
O non-conştiinţă de conştiinţă şi non-conştiinţă.
Un somn bun. O altă bună dimineaţă. Ciripituri.
Şi-apoi o cafea, băutura lucidităţii pe stomacul gol, fiindcă orice vid tinde a se umple, cu orice, cu sensuri.
Ce înţelegere cauţi? Ce realitate vrei să percepi? Faptul că nici măcar nu ştii ce vrei să cunoşti îţi spune ceva?
Mai îngăduie să mai treacă şi ziua de azi, poate mâine… . Paştele mătii!
Căutarea unui ceva aparent nedeterminat, face ca acest ceva să pare altfel.
Ceea ce este altfel e simpla intenţie de a căuta.
Intenţia este ne-voită să caute, să scruteze.
Dacă te-aş putea păcăli să cauţi această intenţie, aflarea ei ţi-ar scurtcircuita mintea. Nu te speria, căci nu doare. Vei simţi doar o mică înţepătură în creier şi una în inimă. De n-ar fi însă atât de sensibile. Dar după ce va trece, tot doliul tău îţi va părea ca o mică înţepătură. Aşteptarea înfricoşează mai mult decât e cazul, şi orice întârziere adaugă acestei înţepături suferinţe imaginate.
Senzaţii ordonate se com-pun, în obiect.
Eu şi tu, el şi ea, noi şi ei, tot restul.
Tra-la-la.
Senzaţiile diverse, în funcţie se sursa lor, par multiple, venind de afară. Dar şi din înlăuntru. Cum vine asta? Par că vin. A veni presupune două puncte în spaţiul gândit. Intuiţia timpului, şi ideea cauzalităţii sunt şi nu sunt cauza aparenţei mişcării.
Şi tu gândeşti gândirea? Nicidecum.
Muşcă-ţi dinţii, fugi cu o viteză mai mare decât cea a luminii şi trageţi-o pe la spate. Gândirea gândirii e un joc autoerotic, eufemistic vorbind.
I got my mojo, You’ ve got your mojo.
Obiectul pare unitar, deşi de-compozabil.
Eu par unul, fiind mulţi, şi iar unic.
Obiecte par multiple.
Lu-lu-lu
Relativ la exterioritate, alte corpuri, imaginea corpului, a acestui corp creşte în însemnătate, fiind obiect-şi-subiect.
Priveşte-te în ochi, dar fără oglindă! eh, ce glume am în mine.
Contemplă-ţi mintea din toate unghiurile posibile.
.banal refleX. Ochiul vede lumina ce din el însuşi iese.
Unităţile perceptive reciproc percepute.
Vântul bate de la nord la sud, fără să-i pese de tine.
A –propos. Când dai un vânt, nu-l slobozi fâsâit. Asumă-ţi propria putoare.
Cunoaşterea ta e o simplă bârfă.
Nu, nu vreau să te jignesc, şi nici nu te privesc cu superioritate.
Încă nu ţi-ai dat seama că poţi mânca şi fără să fi citit cum s-o faci?
Altă treabă n-ai, căci, vei vedea, eşti capabil să îmbătrâneşti chiar fără să-ţi propui asta. Aşa că ai putea să nu te mai grăbeşti nicăieri. Lasă caii verzi la locul lor, Alinuţa,că doar acolo le şade bine.
Textul de mai sus e un virus, nu-l daţi mai departe!
Ai certitudinea că piatra nu te priveşte cu coada ochiului? Sandman is waching.
Acest obiect cu creier de siliciu te priveşte. Fereşte-te de webcam, labagiule, eşti o clonă a lui Narcis. 00110100111001
Te văd, Obiectule, cât eşti de subiect-iv. Ha ha ha. Să nu care cumva sa te îndoieşti că tu eşti cel care te vezi prin mijlocirea acestui alt subiect artificial, cu nimic mai puţin artificial decât tine, made in romania. Aici suntem cel puţin trei: un IP şi două CNP-uri. Doar cel made in Taiwan e cel fără răspunsuri, fără întrebări. Sophos. Tace.
Oglindiri… reflecţii… imagini… formarea ID-entităţi-lor.
…Sex-anal-luna-ziua-locul…, posibilităţi infinite de identificaţie,
dar şi de metamorfoză…
Hei, iaca vin şi io la horă!

Filofosul călare pe Sofia, o iapă de culoare verde, la vânătoare de iepuri cu coarne
Ovăr end aut.

sâmbătă, 22 noiembrie 2008

credinţe preistorice în baliverne

Declaraţie de necredinţă în baliverne
infantilă redactată retroactiv
pentru acel moment în care am fost supus unei tentative de cretinizare, şi cineva a spus în numele meu că m-aş fi lepădat de gicăcontrism în timp ce o gaşcă de pedofili îmi faceau baie în public
Subsemnatul G. K. Contra jr. al nush-cât’-lea (cunoscut şi ca Ţiple Florin ,,Cristian”), cu domiciliu stabil pe orbita Soarelui, pe bulgărele acela de pamânt care se vede tare mândru albăstrui din depărtare, declar, pe propria răspundere, băiat mare fiind, cunoscând pedepsele stipulate în cartea aia mare şi neagră pentru care are copyright nenea Bart Tolomac, spun şi iscălesc cele ce spun, după ce-am scris cele ce spusu-le-am vouă tuturor:
Nu cred că există Domnul zeu sau Doamna zeu, decât ca idei de muzeu. Creatorul lumii este, pot trage eu concluzia jubiliară la împlinirea a două decenii de alfabetizare, idealul de creativitate a omului ajuns printr-o împrejurare a evoluţiei lucrurilor, creator, mic meşter prelucrător prin aşchiere pe bolovani, fără diplomă, la f.f.. Zeii sunt fantasme. La baza universului există mai multe forţe, din câte cunoaştem acum din fizică. Metaforic vorbind, am putea spune că omul este un fruct al universului, care a ieşit dintr-o ciorbă de legume veche, ce fierbea în căldarea oceanului cu trei miliarde de rotaţii counterclockwise în urmă. În univers există doar forţe naturale, de aceeaşi natură cu evoluţia, fără vreun creator sau alte forţe spirituale. Nu există nici un Bucătar şef care să fi făcut supa aceea după vreo reţetă tradiţională.
Nu există cu certitudine o viaţă după moarte, şi cel mai important este să traieşti această viaţă, fiindcă e singura sub raportul unui singur individ, ştiind că e singura. După moartea noastră supravieţuiesc urmaşii noştrii.
Natura umană este explicată de psihologie, sociologie şi criminologie. Nu există explicaţii supranaturale ale crimelor, acestea sunt invenţii preistorice ale imaginaţiei strămoşilor noştrii analfabeţi.
Nu venerez nimic, nu mă prosternez nici în faţa vreun zeu, dar nici a naturii. Altruismul reprezintă un comportament necesar pentru societate, contrar egoismului genetic. Umanitatea se poate salva prin eforturi umane, colaborare paşnică şi înţelepciune, fără a apela la elemente supranaturale.
Propun ca acelora a căror gură îşi emană vaporii cu un iz de baliverne în public să li se facă spălături cu apă şi săpun prin frecuş energic cu pulanu, şi, dacă prezintă pericol epidemic, să se intervină preventiv cu o limbotomie, prin metode umane, după injectarea de anestezic local, sau, dacă religia nu le permite, după o gargară cu aghiasmă, pe care însă Casa de Asigurări nu promite să o deconteze.

miercuri, 5 noiembrie 2008

Slogane ateiste pe autobuzele engleze

Slogane ateiste pe autobuze
În curând, autobuze cu sloganul "There's probably no God" vor putea fi văzute pe străzile Londrei.
Ideea posterelor ateiste apartine Asociaţiei Umaniste Engleze (BHA) şi a fost promovată de binecunoscutul Richard Dawkins. Pentru spaţiul publicitar acociaţia a strâns donaţii de 36000 lire sterline, o sumă mult peste aşteptările membrilor ei. Timp de o lună, la începutul anului viitor, 30 de autobuze vor circula în Westminster cu posterele ateiste. Campania va trece apoi in alte trei mari orase. Enunţul complet ce va fi afişat va fi cel mai probabil:
"There's probably no God. Now stop worrying and enjoy your life."
Dawkins a declarat ca: "Religiile s-au obisnuit deja cu reduceri si scutiri de taxe, un respect necistigat si dreptul de a nu fi ofensate, si de a spala creierele copiilor".
Hanne Stinson, presedinte al asociatiei umaniste vede in aceste postere, printre toate celelalte care propovaduiesc salvarea lui cristos si damnarea necredinciosilor, ca pe o gura proaspata de aer. ,,Daca vor face oamenii sa gindeasca sau macar le vor starni un zambet, va fi cu atit mai bine.''

Sursa http://news.bbc.co.uk/1/hi/england/london/7681914.stm

duminică, 12 octombrie 2008

Brights

Mai nou, oamenii se împart în două categorii: luminaţii (brights ) şi super(natural)ii. Criteriul ce îi distinge este, relativ la viziunea personală asupra lumii, admiterea unor elemente supranaturale în explicarea lucrurilor, în cazul grupului din urmă.
Dacă vă întrebaţi de unde ne vin aceste două neologisme, ei bine, totul a început cu ideea lui Paul Geisert de a rebrandui termenul de ateu. Necesitatea demersului său poate fi ilustrată prin detalierea conceptului de ateu.
Ateu (a-teos) înseamnă fără dumnezeu. Ateul respinge, în primul rând, ideea unui dumnezeu personal, gândit după chipul şi asemănarea omului. Dar ateul poate fi deist, panteist sau doar agnostic. Dintre cei ce se declară creştini, unii nu sunt teişti în mod strict. Oricum ar fi, problema acestui concept este relativitatea lui la teism. Poţi spune despre sine ce eşti sau cine eşti şi diferenţiindu-te de ceilalţi, sub forma A este nonB. Dacă îşi afirmă necredinţa în dumnezeu, un ateu este deseori întrebat .. ,,Bine, dar tu în ce crezi, fiindcă trebuie să crezi în ceva?” Răspunsul lui ar fi: ,,În raţiune, ştiinţă, fenomene naturale...”. Ateul este, în genere, naturalist.
Conceptul de bright ar fi cam nepotrivit tradus prin strălucitor, luminos. Dar asta e ideea, iar traducându-l prin luminat îl şi legăm direct de tradiţia iluminismul modern, ceea ce vine ca o manuşă.
La început, în 2003, pe când bright nu avea încă un antonim, conceptul a fost lansat prin intermediul paginii http://www.the-brights.net/ . După ce fost promovat de Richard Dawkins şi Daniel Dennett, în răstimp de un an, conceptul a prins la public, ajungând să câştige adepţi în peste 80 de ţări.
La mine a prins, eşti şi tu unul din ei? Poti iesi din dulap, zorii zilei au alungat intunericul.